Economia românească a fost afectată deja de problemele UE. Ce urmează?

Dacă zona euro strănută, este dificil pentru vecinii ei să nu răcească. Sănătatea economică a Europei Centrale şi de Est, soliditatea sistemului ei bancar şi, în ultimă instanţă, stabilitatea sa politică şi socială sunt strâns legate de viitorul uniunii monetare. Câteva economii din Europa Centrală au simţit deja impactul încetinirii ritmului de creştere economică a zonei euro în cel de-al doilea trimestru al acestui an.  Mai multe ţări balcanice au de suferit de pe urma crizei din Grecia, care le-a lovit exporturile şi investiţiile.

Sistemul bancar, principalul risc

Gradul în care Europa Centrală şi de Est se bazează pe sistemul bancar vest-european pentru capital străin implică vulnerabilitate în faţa condiţiilor de finanţare tot mai aspre.  Într-o mare măsură, regiunea este mai bine pregătită să facă faţă unui şoc din zona euro acum decât era în urmă cu trei ani, atunci când colapsul gigantului bancar american Lehman Brothers a răspândit frica pe pieţele mondiale.

Majoritatea statelor au deficite de cont curent mult mai mici şi astfel sunt mai puţin expuse riscului de „secare" a capitalului străin, arată publicaţia „Financial Times".Deficitul de cont curent al României a scăzut de la aproape 14% din PIB în urmă cu trei ani la sub 5% din PIB, notează jurnaliştii britanici. Un alt punct forte al regiunii este nivelul datoriilor publice, care se situează cu mult sub nivelul acceptat de UE, de 60% din PIB.

Şocul poate fi mai grav decât cel din 2008-2009

Însă nu este cazul să răsuflăm uşuraţi, exact cu au subliniat şi economiştii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la sfârşitul lunii octombrie. Cererea internă rămâne fragilă, volumul creditelor neperformante este ridicat şi există vulnerabilitate accentuată în faţa volatilităţii cursurilor de schimb, având în vedere gradul ridicat al împrumuturilor în valută.

„Şocurile externe pot fi mai grave decât au fost în 2008-2009 din cauza nivelului mai ridicat de strs din zona euro, inclusiv din sistemul bancar", potrivit BERD. „Există riscul că abilitatea grupurilor bancare de a sprijini subsidiarele din regiune să fie constrânsă de guvernele din ţările de origine ale acestora. Rezultatul ar putea fi o inversare substanţială a fluxurilor de datorii bancare şi o contractare masivă a creditării în regiune, cu unele consecinţe grave asupra producţiei", spun economiştii BERD.

În acelaşi timp, riscurile variază dramatic de la un stat la altul, iar regiunea nu poate fi tratată ca un singur bloc. Polonia, cea mai mare economie est-europeană, se mândreşte că este singura ţară membră a UE care a evitat complet recesiunea. În contrast cu vecinii săi, este o economie relativ închisă, mai puţin expusă la scăderea cererii din Germania sau din alte state din zona euro.

40% din PIB este nivelul la care se ridică datoria publică a României, în timp ce criteriile Maastricht stipulează un nivel de 60% din PIB.

Economia românească a fost afectată deja de problemele UE. Ce urmează?

Dacă zona euro strănută, este dificil pentru vecinii ei să nu răcească. Sănătatea economică a Europei Centrale şi de Est, soliditatea sistemului ei bancar şi, în ultimă instanţă, stabilitatea sa politică şi socială sunt strâns legate de viitorul uniunii monetare. Câteva economii din Europa Centrală au simţit deja impactul încetinirii ritmului de creştere economică a zonei euro în cel de-al doilea trimestru al acestui an.  Mai multe ţări balcanice au de suferit de pe urma crizei din Grecia, care le-a lovit exporturile şi investiţiile.

Sistemul bancar, principalul risc

Gradul în care Europa Centrală şi de Est se bazează pe sistemul bancar vest-european pentru capital străin implică vulnerabilitate în faţa condiţiilor de finanţare tot mai aspre.  Într-o mare măsură, regiunea este mai bine pregătită să facă faţă unui şoc din zona euro acum decât era în urmă cu trei ani, atunci când colapsul gigantului bancar american Lehman Brothers a răspândit frica pe pieţele mondiale.
Majoritatea statelor au deficite de cont curent mult mai mici şi astfel sunt mai puţin expuse riscului de „secare" a capitalului străin, arată publicaţia „Financial Times".Deficitul de cont curent al României a scăzut de la aproape 14% din PIB în urmă cu trei ani la sub 5% din PIB, notează jurnaliştii britanici. Un alt punct forte al regiunii este nivelul datoriilor publice, care se situează cu mult sub nivelul acceptat de UE, de 60% din PIB.

Şocul poate fi mai grav decât cel din 2008-2009

Însă nu este cazul să răsuflăm uşuraţi, exact cu au subliniat şi economiştii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la sfârşitul lunii octombrie. Cererea internă rămâne fragilă, volumul creditelor neperformante este ridicat şi există vulnerabilitate accentuată în faţa volatilităţii cursurilor de schimb, având în vedere gradul ridicat al împrumuturilor în valută.

„Şocurile externe pot fi mai grave decât au fost în 2008-2009 din cauza nivelului mai ridicat de strs din zona euro, inclusiv din sistemul bancar", potrivit BERD. „Există riscul că abilitatea grupurilor bancare de a sprijini subsidiarele din regiune să fie constrânsă de guvernele din ţările de origine ale acestora. Rezultatul ar putea fi o inversare substanţială a fluxurilor de datorii bancare şi o contractare masivă a creditării în regiune, cu unele consecinţe grave asupra producţiei", spun economiştii BERD.

În acelaşi timp, riscurile variază dramatic de la un stat la altul, iar regiunea nu poate fi tratată ca un singur bloc. Polonia, cea mai mare economie est-europeană, se mândreşte că este singura ţară membră a UE care a evitat complet recesiunea. În contrast cu vecinii săi, este o economie relativ închisă, mai puţin expusă la scăderea cererii din Germania sau din alte state din zona euro.

40% din PIB este nivelul la care se ridică datoria publică a României, în timp ce criteriile Maastricht stipulează un nivel de 60% din PIB.